În prezent, fiecare computer are o placă grafică care este utilizată pentru a afișa imaginile pe care le vedeți pe monitor. Majoritatea plăcilor grafice au memorie integrată, cunoscută sub numele de VRAM sau Video Random Access Memory(memorie video cu acces aleatoriu). O placă grafică va muta orice set de date pe care îl procesează în memoria sa, astfel încât să poată efectua rapid funcții asupra acestuia înainte de a-l trimite la afișaj pentru a-l putea vedea.
Dacă o placă grafică nu ar avea memorie integrată, ar trebui să utilizeze memoria sistemului (în prezentDDR4 sau DDR5 ), care este fizic departe de placa grafică (vorbim aici de măsurători ale computerului, unde un inch poate fi echivalentul unui kilometru) și mult mai lentă decât memoria GDDR integrată.
Deoarece o placă grafică utilizează memoria integrată ca un fel de „spațiu de lucru”, aceasta poate efectua mai multe operații dacă dispune de mai multă memorie, însă adăugarea de memorie crește costul și complexitatea proiectării unei plăci grafice.
Micron, SK Hynix și Samsung produc memorie GDDR pentru GPU-uri.
O placă grafică tipică din gama medie are în prezent 4 GB, 6 GB sau 8 GB de memorie, în timp ce modelul de vârf RTX 5090 are 32 GB. Majoritatea GPU-urilor se încadrează între aceste două valori, în funcție de costul și puterea lor, așa că este bine să știți câtă memorie are placa grafică, pentru a putea determina dacă aceasta vă limitează performanța în jocuri.
RTX 5090 are o memorie ridicolă de 32 GB, care depășește cu mult cerințele jocurilor moderne.
Un exemplu elocvent în care memoria plăcii grafice joacă un rol important este rezoluția pe care o utilizați pentru jocuri. Dacă jucați la 1920 x 1080, care este cea mai populară rezoluție pentru majoritatea jucătorilor în zilele noastre, de obicei vă puteți descurca cu o placă grafică de 8 GB, deoarece texturile afișate într-o scenă se încadrează toate în acest buget de 8 GB.
Dacă ai avea o placă grafică de 8 GB și ai dori să joci un joc la o rezoluție de 2560 x 1440 sau 4K, ai întâmpina probleme, deoarece nu ai suficientă memorie pentru a lucra simultan cu toate texturile. O scenă în 4K are de patru ori mai mulți pixeli decât aceeași scenă redată la 1080p, deci are nevoie de multă memorie pentru a stoca texturile de înaltă rezoluție și pentru a le aplica efecte de redare. Dacă încercați să utilizați ray tracing, cei 8 GB se vor consuma rapid.
În prezent, există două tipuri de plăci grafice, iar numai una dintre ele are memorie integrată: placa grafică discretă. Iată o scurtă prezentare a celor două tipuri de plăci grafice utilizate în computerele moderne.
Grafică integrată: Este vorba despre un cip grafic încorporat într-un procesor și, după cum vă puteți imagina, acesta nu este foarte puternic. Procesoarele cu grafică încorporată se regăsesc atât în desktopuri, cât și în laptopuri, dar sunt mai frecvente în laptopuri, deoarece spațiul și toleranța la generarea de căldură sunt limitate pe un dispozitiv mobil.
Aceste cipuri grafice sunt cipuri minuscule integrate în CPU și sunt afectate de căldura generată de CPU, astfel încât au performanțe foarte modeste și oferă doar performanțe de bază pentru lucrări 2D pe desktop și jocuri foarte ușoare. Aceste cipuri grafice nu au memorie dedicată, ci utilizează memoria sistemului, astfel încât împărtășesc același pool de memorie cu CPU.
Placă grafică discretă: Aceasta este o placă grafică autonomă, separată de procesor, pe care o conectați la computer. Acestea vor avea întotdeauna memorie integrată și se conectează la magistrala PCI Express în desktopurile și laptopurile moderne. Acestea sunt foarte comune pe desktopurile de gamă medie și înaltă și destul de rare în laptopuri, deși majoritatea laptopurilor de gaming vor avea un GPU discret.
Pe o placă grafică discretă, memoria este atașată la placa de circuit într-un model în jurul cipului grafic, astfel încât să poată comunica ușor cu memoria. Dacă ați scoate coolerul de pe orice placă grafică modernă, ați vedea cipurile de memorie care înconjoară cipul GPU, așa cum se vede mai jos.
VRAM este amplasat lângă cipul GPU pentru un acces mai rapid.
Există mai multe moduri de a afla câtă memorie VRAM are placa grafică, care sunt integrate direct în Windows. Rețineți că această investigație se aplică numai plăcilor grafice discrete fabricate de AMD, Nvidia și Intel. Vom începe cu cea mai simplă metodă și vom încheia cu cea care utilizează software gratuit.
Faceți clic dreapta pe bara de activități pentru a deschide Task Manager. În partea stângă a ferestrei, selectați Performanță, apoi fila GPU, iar pe ecranul respectiv va apărea Memorie GPU dedicată într-un grafic în partea de jos.
Task Manager este cea mai simplă modalitate de a afla cu câtă memorie VRAM lucrezi.
Toate plăcile grafice moderne utilizează DirectX de la Microsoft, iar pentru această aplicație există un utilitar instalat care vă permite să examinați placa grafică în Windows.
GPU-Z este un utilitar gratuit și practic pentru a verifica specificațiile GPU-ului. Tot ce trebuie să faceți este să deschideți aplicația și veți găsi cu ușurință cantitatea de memorie.