RAID înseamnă Redundant Array of Independent (sau Inexpensive) Disks (matrice redundantă de discuri independente sau ieftine). Este o tehnologie de stocare care combină două sau mai multe unități fizice într-o singură unitate logică pentru a îmbunătăți performanța, fiabilitatea sau, uneori, ambele.
Dezvoltat la sfârșitul anilor 1980 de Patterson, Gibson și Katz la UC Berkeley, RAID a apărut ca o modalitate de a depăși performanțele unităților de stocare costisitoare pentru mainframe, utilizând o serie de discuri mai ieftine, cu redundanță suplimentară pentru fiabilitate.
RAID poate:
Alegerea nivelului RAID depinde de echilibrul dintre viteză, toleranță la erori și eficiența stocării.
| Nivel RAID | Caracteristici principale | Avantaje | Contra |
|---|---|---|---|
| RAID 0 (Striping) | Împarte datele în mod egal pe ≥2 unități | Viteză maximă, capacitate maximă | Fără redundanță – defectare = pierdere totală a datelor |
| RAID 1 (Oglindire) | Duplică datele pe ≥2 unități | Redundanță excelentă, recuperare simplă | Utilizează doar jumătate din capacitatea totală |
| RAID 5 (Striping + Paritate simplă) | Necesită ≥3 unități, include paritate pentru recuperare | Echilibru bun: performanță, protecție, capacitate | Poate suporta o singură defecțiune a unității |
| RAID 6 (striping + paritate dublă) | Necesită ≥4 unități, suportă două defecțiuni | Toleranță mai mare la erori | Costuri generale mai mari, scriere puțin mai lentă |
| RAID 10 (RAID 1+0) | Dungi oglinzi (min. 4 unități) | Cea mai bună combinație: viteză + redundanță | Utilizează 50% din capacitatea totală |
Pe lângă acestea, există niveluri RAID hibride sau imbricate (de exemplu, RAID 50, RAID 60), dar tabelul de mai sus acoperă cele mai utilizate.
Rețineți: RAID ajută la protejarea împotriva defectării unităților, nu împotriva altor probleme, cum ar fi ștergerea accidentală, programele malware sau dezastrele. Este o parte a unei strategii mai ample de backup.